Descriere

Basil

✺ Busuioc ✺

(Ocimum basilicum L.; Bazsalikom; Basilic)

Familia botanică:

Lamiaceae sau labiateae

Specie anuală de cultură, cunoscută în toate regiunile țării ca plantă de cult sau condimentară, precum şi ca plantă medicinală. Se utilizează părţile aeriene ale plantei recoltate în timpul înfloririi.

Metoda de extracție:

Distilare cu aburi din flori și frunze

Compoziție chimică:

Compuși principali: linalol (> 55%)

Beneficii principale:

1. Promovează vigilența mentală și diminuează sentimentele anxioase

2. Sprijină sănătatea sistemului cardiovascular și a sistemului nervos când este consumat intern

3. Susține sistemul digestiv și respirator

4. Ocrotește funcțiile imunitare sănătoase

5. Insectifug, repelent şi calmant al înţepăturilor de insecte

6. Poate ajuta la susținerea unui ten curat și sănătos atunci când este aplicat topic

Influențe energetice și emoționale:

•  Proprietăţile magice, spirituale şi terapeutice fac din busuioc o adevărată plantă minune
•  Conferă claritate mentală,  echilibrant,  extinde spațiul vital,   facilitează meditația,   efect purificator
•  Este considerat a fi o plantă sacră, fiind folosit în ceremonii religioase din cele mai vechi timpuri. Aduce protecție.
•  Degajă o energie de tip Yin, curăţând fluxul sanguin, celulele şi corpurile subtile aflate în componenţa aurei
•  Echilibrează centrii energetici: Chakra 4 – iubire necondiționată și chakra 7 – informații de nivel superior

Modalități de administrare și de aplicare:

✺ Aromatic

(inhalare directă, din sticluță, din palme sau de pe încheietura mâinii, difuzare)

✺ Local/topic, pe piele

(1-2 picături pe locul durerii, după urechi, pe tâmple, frunte, creștet, pe proiecția organelor, pe punctele reflexogene din talpă, pe centrii energetici (chakre)

✺ Intern

(ca supliment alimentar, aromatizant culinar)

Istoria plantei:

Beneficiile şi proprietăţile uleiului volatil de busuioc sunt consemnate încă din tradiţiile multimilenare ale strămoşilor noştri.

Numele de busuioc este derivat din “basileum”, numele grecesc pentru rege.

Busuiocul a fost folosit de-a lungul timpului atât ca plantă magică pentru ritualuri, cât şi pentru leacuri de sănătate. Sacerdoţii getodaci erau foarte pricepuţi în a prepara poţiuni magice având la bază busuiocul, şi le foloseau pentru a-i apăra pe semenii lor de duhurile rele. Romanii considerau planta drept bună pentru dragoste şi fertilitate. În vremurile mai apropiate de noi, busuiocul a fost folosit încă din secolele trecute pentru aghiasmă, având un rol important în transferul principiilor sale eterice înspre apă. Ştim că preoţii înmoaie buchetul de busuioc în agheasmă şi stropesc astfel peste oameni, la Bobotează, ca un gest de binecuvântare şi curăţare. În secolul al 16-lea, frunzele sub formă de pudră erau inhalate pentru a trata migrenele și infecțiile respiratorii. Poporul hindus punea crenguțe de busuioc pe pieptul celor morți pentru a-i proteja de spiritele rele și pentru a-i purta în planurile astrale superioare. Femeile italiene purtau busuioc pentru a atrage posibili pețitori. Busuiocul a fost menționat  în cartea de medicină a lui Hildegard von Bingen (1098-1179), o fitoterapeută benedictină considerată o sfântă.

Precauții:

A se dilua înainte de utilizare în zonele sensibile precum fața, gâtul, zona genitală etc. Uleiul este iritant al pielii în cantități mari.

Nu lăsați produsul la îndemâna copiilor. A nu se utiliza la sugari și copii cu vârstă foarte mică.

Dacă sunteți însărcinată, alăptați sau vă aflați sub supraveghere medicală, consultați medicul curant. Evitați contactul cu ochii, urechea internă sau zonele sensibile.

Ingrediente:

(Ocimum basilicum)