Descriere
Rozmarin
(Rosmarinus officinalis CT 1,8 cineol)
Familia botanică
Labiatae
Metoda de extracție
Distilare cu aburi a întregii plante
Rozmarinul are o aroma proaspătă, ierboasă, dulce, ușor medicinală. Fiind un ulei energizant, poate fi benefic pentru stimularea acuității mentale atunci când ne simțim obosiți. Este, de asemenea, un ingredient popular în produsele de îngrijire a pielii și a părului. Uleiul esențial de rozmarin poate fi utilizat și ca aromatizant culinar.
Rozmarinul are ORAC aprox. 3.309 (TE/L). TE/L este exprimat sub forma echivalentului Trolox în micromoli per litru.
Beneficii principale
-Indigestie, disconfort stomacal (flatulență, crampe intestinale, constipație, balonare)
-Susține sănătatea ficatului și a colecistului, detoxifică ficatul, îmbunătățește funcționarea vezicii biliare (duce la o producție mai mare a bilei), hepatoprotector
-Util în stări tensionate, anxioase; susține un nivel echilibrat de cortizol
-Susține funcțiile imunitare sănătoase
-Susține sănătatea venelor, susține circulația sanguină, util în caz de picioare grele; relaxează și revigorează, îndepărtând senzația de oboseală și tensiune
-Învățare, memorie, limpezește mintea, sporește capacitatea de concentrare (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10069621)
-Susține sănătatea părului, îndesește părul, accelerează ritmul de creștere, stimulează microcirculația scalpului
-Ameliorează durerile minore ocazionale ale sistemului osteo-articular și muscular
-Susține sănătatea aparatului respirator
Modalități de folosire
- Local/topic, pe piele: 1-2 picături pe locul durerii, după urechi, pe tâmple, frunte, creștet, pe proiecția organelor, pe punctele reflexogene din talpă, pe centrii energetici (chakre)
- Inhalare directă, din sticluță, din palme sau de pe încheietura mâinii
- Difuzare
- Ca supliment alimentar (GRAS/FDA)
Istoria plantei
Rozmarinul este cunoscut și apreciat din vechime, atât ca și condiment cât și ca plantă medicinală.
Rozmarinul făcea parte din compoziția “Oțetului de Marsilia” sau “Oțetului celor 4 hoți” folosit de jefuitorii de morminte pentru a se proteja de ciuma din secolul al XV-lea. Numele acestui ulei provine din cuvintele latine care înseamnă “roua mării” (ros +marinus).
Potrivit folclorului, rozmarinul a avut inițial flori albe, dar acestea au devenit roșii după ce Fecioara Maria și-a lăsat mantia pe tufa de rozmarin.
Încă din Grecia Antică, rozmarinul era ars ca tămâie. Civilizații ulterioare credeau că rozmarinul are puterea de a alunga spiritele malefice, a fost adoptată la un moment dat de cei bolnavi, care ardeau rozmarin pentru a se proteja împotriva infecțiilor.
Rozmarinul a fost listat în Medicina lui Hildegard, o compilație a lucrărilor germane de medicină, semnate de reputatul botanist benedictin Hildegarde von Bingen (1098-1179), ea fiind cel mai important medic german din evul mediu.
Precauții
Posibilă sensibilitate a pielii. A nu se lăsa la îndemâna copiilor. Dacă sunteți gravidă, alăptați sau vă aflați sub supraveghere medicală, adresați-vă medicului dvs. A se evita contactul cu ochii, interiorul urechilor și zonele sensibile.
Precauții speciale: hipertensiune arteriala, epilepsie.
Ingrediente
Rosmarinus officinalis CT 1,8 cineol